Planul de Pace Trump
Contextul Planului de Pace al lui Trump
În noiembrie 2025, administrația președintelui Donald Trump a propus un plan de pace în 28 de puncte pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, draftat cu input de la consilieri precum Steve Witkoff, Marco Rubio și Jared Kushner, și consultat parțial cu reprezentanți ruși. Planul include elemente precum
confirmarea suveranității Ucrainei, garanții de securitate, reconstrucție economică și reintegrarea Rusiei în economia globală, dar conține și prevederi controversate, cum ar fi cedări teritoriale către Rusia (recunoașterea de facto a Crimeei, Luhansk și Donetsk ca rusești, plus înghețarea liniilor de contact în Kherson și Zaporizhzhia, cu crearea unei zone demilitarizate în Donetsk), limitarea forțelor armate ucrainene la 600.000 de militari și interzicerea aderării Ucrainei la NATO prin amendamente constituționale și statutare. Trump a impus un termen limită de o săptămână (până pe 27 noiembrie 2025) pentru acceptare, avertizând că refuzul ar putea duce la pierderea suportului SUA.
Refuzul lui Zelensky și al UE
Președintele ucrainean Volodimir Zelensky a descris planul ca o "viziune" a SUA, nu o ofertă finală, și a exprimat disponibilitatea pentru negocieri, dar a subliniat clar că Ucraina nu va accepta cedări teritoriale – o "linie roșie" repetată de Kiev. El a avertizat că țara sa se confruntă cu o "alegere imposibilă": acceptarea planului ar însemna pierderea demnității naționale, iar refuzul riscă izolarea de un aliat cheie precum SUA. Uniunea Europeană, alături de alți aliați occidentali, a respins planul ca fiind un "non-starter" (punct de plecare imposibil), afirmând că nu a fost consultată în elaborarea sa și că ar slăbi poziția Ucrainei pe termen lung. Liderii europeni se întâlnesc pentru a încerca să contracareze sau să îmbunătățească propunerea, în favoarea Ucrainei.
Ce se află în spatele refuzului?
Refuzul nu este doar o reacție tactică, ci reflectă preocupări profunde de securitate, principii democratice și echilibru geopolitic. Iată motivele principale, bazate pe declarații oficiale și analize recente:
1. Cedări teritoriale inacceptabile pentru suveranitate**: Planul cere Ucrainei să recunoască de facto controlul rus asupra unor regiuni cheie (Crimeea, Donbas parțial), ceea ce contravine poziției ferme a Kievului că nicio palmă de pământ nu va fi cedată fără acordul poporului ucrainean. Zelensky a subliniat că aceasta ar legitima agresiunea rusă și ar submina moralul național, mai ales în contextul unui război care a costat sute de mii de vieți. UE vede acest aspect ca o capitulare în fața lui Vladimir Putin, riscând să încurajeze agresiuni viitoare în Europa de Est.
2. Slăbirea capacității defensive a Ucrainei**: Limitarea armatei la 600.000 de militari (de la peste 800.000 actual) și interzicerea trupelor NATO în Ucraina ar lăsa țara vulnerabilă la viitoare amenințări rusești, fără garanții credibile. Garanțiile SUA sunt condiționate (de exemplu, invalide dacă Ucraina atacă Rusia sau lansează rachete neprovocate), ceea ce Zelensky consideră insuficient. Europenii critică absența unui rol clar pentru NATO și relocarea avioanelor de luptă în Polonia, văzând planul ca pe o retragere unilaterală a SUA din angajamentele transatlantice.
3. Lipsa consultării și dezechilibrul în favoarea Rusiei**: Nici Ucraina, nici UE nu au fost implicate în draftarea planului, ceea ce este perceput ca o impunere autoritară, mai degrabă decât un proces diplomatic inclusivi. Planul oferă Rusiei beneficii economice majore (ridicarea treptată a sancțiunilor, reintegrare în G8, acces la resurse arctice), fără pedepse ferme pentru încălcări, ceea ce ar recompensa agresorul. Liderii europeni, reuniți pe marginea G20, speră să adauge clauze mai stricte, dar văd propunerea actuală ca pe o "capitulare" care ignoră lecțiile invaziei din 2022.
4. Context politic intern și internațional**: În Ucraina, planul vine într-un moment de criză, cu un scandal major de corupție care slăbește poziția lui Zelensky, făcând orice concesie și mai riscantă politic. Pe plan internațional, refuzul subliniază tensiunile în relația SUA-Europa, cu Bruxelles-ul temându-se de un "deal peste capul Ucrainei" care ar fragmenta unitatea occidentală. Zelensky a sugerat că negocierile ar putea continua, dar doar dacă planul devine un "document viu" adaptat realităților ucrainene.
În esență, refuzul este motivat de dorința de a proteja integritatea teritorială și securitatea pe termen lung a Ucrainei, evitând un acord care ar putea prelungi instabilitatea europeană. Trump a insistat că planul nu este final, lăsând loc pentru ajustări, dar presiunea deadline-ului amplifică tensiunile. Situația evoluează rapid, cu posibile întâlniri SUA-Ucraina în zilele următoare.
Surse:
https://www.cnn.com/politics/live-news/trump-ukraine-news-11-22-25
https://www.bbc.com/news/articles/clydg8w7kxvo
https://www.politico.eu/article/ukraine-allies-rush-counter-trumps-non-starter-peace-plan/
https://www.axios.com/2025/11/20/trump-ukraine-peace-plan-28-points-russia
By
SomebodyJE Media
Comments
Post a Comment