Brics
1️⃣ Originea BRICS
Acronimul BRIC (fără „S”) a fost creat în 2001 de economistul Jim O’Neill de la Goldman Sachs, pentru a desemna cele patru mari economii emergente:
Brazilia, Rusia, India și China.
Ulterior, în 2010, Africa de Sud s-a alăturat, formând BRICS.
La început, părea doar o alianță economică informală, o platformă de cooperare între țări cu potențial de creștere rapidă.
Însă, după criza financiară din 2008, BRICS s-a transformat treptat într-un proiect politic și geopolitic menit să ofere o alternativă la ordinea globală dominată de SUA și FMI.
2️⃣ Scopul real al BRICS
Conform surselor alternative (The Cradle, SouthFront, Global Research, Geopolitical Monitor), BRICS urmărește trei obiective strategice:
🔸 a) De-dolarizarea economiei mondiale
Țările BRICS s-au săturat să fie dependente de dolarul american în comerțul internațional.
De aceea, au început:
să facă tranzacții bilaterale în monede naționale (de ex. yuan-rublă, rupie-yuan);
să creeze un sistem alternativ la SWIFT, prin BRICS Pay;
să discute crearea unei monede comune susținute de aur sau de resurse naturale.
➡️ Scopul final: un sistem financiar multipolar, în care dolarul nu mai domină tranzacțiile globale.
🔸 b) Reechilibrarea puterii geopolitice
BRICS propune o lume în care deciziile nu mai sunt luate exclusiv de G7 (SUA, UE, Japonia etc.), ci de un nou pol al Sudului Global.
Blocul promovează principiul „non-intervenției și respectului pentru suveranitate”, în opoziție cu politicile de sancțiuni și intervenții ale Occidentului.
🔸 c) Construirea unei noi arhitecturi economice
BRICS a creat instituții proprii, precum:
New Development Bank (NDB) – alternativă la Banca Mondială;
Contingent Reserve Arrangement (CRA) – fond de stabilitate financiară;
Energy Alliance – rețea de cooperare energetică între membri.
3️⃣ Extinderea BRICS+ – semnalul unei lumi noi
În 2024, BRICS s-a extins oficial, incluzând:
🇮🇷 Iran, 🇪🇬 Egipt, 🇪🇹 Etiopia, 🇸🇦 Arabia Saudită și 🇦🇪 Emiratele Arabe Unite.
Această mutare a schimbat complet balanța globală:
Blocul BRICS controlează acum:
peste 46% din populația lumii;
circa 30% din PIB-ul global (în creștere rapidă);
peste 40% din producția mondială de petrol și gaze.
➡️ Practic, BRICS devine un colos economic și energetic, comparabil cu G7, dar cu o filozofie opusă – cooperare în loc de dominație.
4️⃣ De ce Occidentul se teme de BRICS
SUA și UE privesc BRICS ca pe o amenințare sistemică din trei motive:
1. Sfârșitul monopolului dolarului – dacă o mare parte a comerțului global se face în alte monede, puterea financiară a Washingtonului scade.
2. Pierderea controlului narativ – presa occidentală este tot mai contestată de media alternativă din BRICS (CGTN, RT, TASS, PressTV, TeleSUR etc.).
3. Alianțe strategice intercontinentale – BRICS leagă Asia, Africa și America Latină într-un „Sud Global” unit de o viziune comună.
5️⃣ BRICS și noua ordine mondială
Așa cum subliniază analistul geopolitic Alexander Dugin, BRICS nu este doar o alianță economică, ci o alternativă civilizațională.
Ea unește modele diferite – capitalismul de stat chinez, democrația indiană, ortodoxia rusă, creștinismul brazilian și moștenirea africană – într-o simfonie multipolară, opusă uniformizării globaliste.
🔍 Concluzie episod
BRICS nu vrea neapărat să „distrugă” Occidentul, ci să pună capăt hegemoniei sale unipolare.
După două decenii de globalism, lumea se împarte între:
modelul occidental, bazat pe puterea financiară și controlul mediatic;
modelul BRICS, bazat pe resurse, suveranitate și cooperare economică echitabilă.
> „Ceea ce trăim nu este doar o schimbare de alianțe, ci o schimbare de civilizație.”
— Pepe Escobar, jurnalist independent
🛰️ 911 GEOPOLITICĂ
BRICS vs. Dolar – începutul unei lumi fără hegemon
Blocul BRICS (China, Rusia, India, Brazilia și Africa de Sud, extins recent cu Iran, Arabia Saudită și altele) construiește, pas cu pas, o alternativă financiară la sistemul dominat de dolarul american.
Tranzacțiile în monede locale, lansarea platformei BRICS Pay, și finanțările prin New Development Bank arată o direcție clară: de-dolarizarea.
În spatele acestor mișcări nu se află doar ambiția economică, ci și o viziune geopolitică – aceea a unei lumi multipolare, unde fiecare stat își păstrează suveranitatea economică și nu depinde de deciziile Washingtonului sau Bruxelles-ului.
China și Rusia au fost primele care au renunțat parțial la dolar în tranzacțiile energetice.
India și Brazilia le urmează, iar țările din Golful Persic (inclusiv Arabia Saudită) încep să accepte ideea de a vinde petrol în alte monede decât dolarul.
Aceasta este o schimbare tectonică în arhitectura financiară globală – una care nu se întâmplă peste noapte, dar care deja produce efecte vizibile.
BRICS Pay, încă în fază pilot, și noile obligațiuni NDB denominate în rupii, marchează începutul unui sistem paralel de plăți.
Dacă va prinde rădăcini, lumea se va împărți în două circuite economice: unul condus de dolar și altul de BRICS.
Odată cu el, se rupe și monopolul informațional – tot mai multe state aleg surse media alternative și narative proprii, nu dictate de marile conglomerate occidentale.
🕊️ REFLECȚIE BIBLICĂ
În Apocalipsa 13, Ioan vorbește despre puterea economică globală care controlează „cine poate cumpăra sau vinde”.
Istoria se repetă sub alte forme: de la Babilon și Roma până la Wall Street și Shanghai, lumea se învârte în jurul puterii banului.
Dar profețiile ne reamintesc: oricât de mare ar fi sistemul lumii, el rămâne trecător – adevărata stabilitate e doar în împărăția lui Dumnezeu.
> „Aurul lor și argintul lor nu-i vor putea izbăvi în ziua mâniei Domnului.”
(Ezechiel 7:19)
By
SomebodyJE
Comments
Post a Comment