Reactiile UE fata de Planul de Pace
Analiză Detaliată a Reacțiilor UE la Planul de Pace în 28 de Puncte al lui Trump
Uniunea Europeană (UE) a reacționat cu o combinație de prudență, critică și apel la modificări substanțiale față de planul de pace propus de administrația Trump pentru rezolvarea conflictului ruso-ucrainean. Lansat în noiembrie 2025, planul – care include cedări teritoriale, limitări ale forțelor armate ucrainene și renunțarea la aspirațiile NATO ale Ucrainei – a fost perceput de liderii europeni ca fiind dezechilibrat în favoarea Rusiei, lipsit de consultare cu aliații europeni și potențial periculos pentru securitatea continentului. Reacțiile au venit rapid, în contextul unui termen limită impus de Trump (27 noiembrie 2025), și reflectă temeri mai largi privind fragmentarea unității transatlantice. Pe baza declarațiilor oficiale, articolelor de presă și postărilor publice, analiza de mai jos structurează reacțiile UE, identificând motivele cheie, actorii principali și implicațiile.
1. Reacție Generală: O Bază pentru Discuții, dar cu Nevoie de "Muncă Suplimentară"
Liderii UE au evitat o respingere categorică inițială, numind planul un "punct de pornire" sau "bază pentru negocieri", dar au subliniat necesitatea unor ajustări majore pentru a-l face acceptabil. O declarație comună emisă de lideri din UE, Germania, Franța, Marea Britanie, Canada, Olanda, Spania, Finlanda, Italia, Japonia și Norvegia, pe marginea summitului G20 din Johannesburg (22 noiembrie 2025), afirmă că planul "include elemente esențiale pentru o pace justă și durabilă", dar exprimă "preocupări privind limitările propuse asupra forțelor armate ucrainene, care ar lăsa Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare"
https://www.cnn.com/2025/11/22/europe/europe-ukraine-trump-peace-intl
https://www.bbc.com/news/articles/clydg8w7kxvo
Declarația reiterează că orice elemente legate de UE sau NATO necesită consimțământul membrilor respectivi, subliniind principiul că "granițele nu pot fi schimbate prin forță"
Această poziție echilibrată reflectă o strategie diplomatică: UE dorește să mențină dialogul cu SUA, evitând o ruptură transatlantică, dar insistă pe implicarea sa activă. Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat o întâlnire specială a celor 27 de lideri UE pe 25 noiembrie 2025, pe marginea summitului UE-Uniunea Africană, pentru a coordona o răspuns unificat
Aceasta indică o mobilizare rapidă pentru a contracara aspectele percepute ca "capitulare" în fața Rusiei.
2. Declarații Cheie ale Liderilor UE și Aliaților
Reacțiile individuale ale liderilor europeni au fost mai directe, evidențiind frustrarea față de excluderea Europei din procesul de elaborare a planului:
- Kaja Kallas (Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate)**: A descris planul ca fiind "nedemn de luat în seamă în forma actuală", bazat pe "appeasement al agresorului" (împăciuirea agresorului), care ar încuraja Putin să atace NATO ulterior. Ea a avertizat că Rusia încearcă să exploateze propunerea pentru a amâna sancțiuni punitive, insistând că "presiunea trebuie pusă pe agresor, nu pe victimă"
Kallas a subliniat că planul este un "wishlist al lui Putin" și că Europa a fost "luată prin surprindere" de lipsa consultărilor.
- Ursula von der Leyen (Președinta Comisiei Europene) și António Costa (Președintele Consiliului European)**: Au respins ideea că UE este "marginalizată", afirmând că poziția Germaniei (ca actor cheie) reprezintă "poziția europeană" și că UE susține Ucraina necondiționat. Von der Leyen a insistat că planul nu este "definitiv", ci o listă de subiecte care necesită discuții, dar a criticat interzicerea trupelor europene de menținere a păcii și cedările teritoriale
- Friedrich Merz (Cancelarul Germaniei):
A declarat că războiul "poate fi încheiat doar cu consimțământul Ucrainei și al nostru, consimțământul european, deoarece este un război pe continentul european". El a respins ideea de concesii "punitiv" pentru Kyiv, subliniind că linia actuală de contact ar trebui să fie punctul de plecare pentru discuții teritoriale
- Emmanuel Macron (Președintele Franței)**: A avertizat la G20 că planul riscă să facă G20 irelevant dacă nu este ajustat, cerând "munca suplimentară" pentru a include garanții europene de securitate. Macron a vorbit cu Zelensky pe 21 noiembrie, reafirmând sprijinul pentru "linii roșii" ucrainene
- Keir Starmer (Prim-ministrul Marii Britanii)**: A salutat eforturile SUA, dar a spus că "mai este de lucru la plan", convenind cu Trump să colaboreze la ajustări. Starmer a insistat că Ucraina trebuie să păstreze capacitatea de a se apăra, respingând "castrarea militară" a țării
Alți lideri, precum cei din țările baltice și est-europene, au fost și mai vocali, văzând planul ca o amenințare directă la securitatea lor.
3. Preocupări Principale Motivate de Refuz
Refuzul UE nu este doar retoric; el se bazează pe motive profunde de securitate, principii și echilibru geopolitic:
- Cedări Teritoriale și Suveranitate**: UE respinge ferm recunoașterea controlului rus asupra Crimeei, Donbasului și părților din Kherson/Zaporizhzhia, considerând-o o legitimare a agresiunii. Liderii insistă că Ucraina nu poate fi forțată să cedeze teritorii, iar garanțiile rusești de securitate "nu pot fi de încredere"
- Limitări Militare și Vulnerabilitate: Propunerea de a reduce armata ucraineană la 600.000 de militari și interzicerea trupelor NATO este văzută ca lăsând Ucraina "vulnerabilă perpetuu" la atacuri rusești. UE critică absența unor garanții credibile, clarificând că clauza de securitate SUA este insuficientă
- Lipsa Consultării și Dezechilibru în Favoarea Rusiei:
Europa se simte "exclusă" din draftare, planul fiind negociat cu input rus, dar fără UE sau Ucraina. Criticii îl numesc "cadou pentru Putin", cu beneficii economice pentru Rusia (ridicarea sancțiunilor, reintegrare în G8) fără pedepse ferme
UE se opune și ideii de a folosi active rusești înghețate pentru un fond de investiții SUA-Rusia
- Securitate Europeană pe Termen Lung: Există temeri că un acord slab ar încuraja agresiuni rusești viitoare, fragmentând NATO și UE. Kallas a avertizat explicit asupra riscului pentru alianță
4. Acțiuni și Contra-Propuneri
UE nu se limitează la critici; ea pregătește răspunsuri active:
- Ucraina colaborează cu Marea Britanie, Franța și Germania la un contra-proiect, care ar putea include garanții europene de securitate și menținerea liniei de contact ca bază pentru negocieri
- Întâlniri diplomatice:
Negocieri SUA-Ucraina în Geneva (planificate), plus dialog UE-SUA pentru ajustări.
- Sprijin continuu: UE reafirmă angajamentul financiar (100 miliarde EUR pentru reconstrucție) și militar pentru Ucraina, contrabalansând presiunea SUA.
5. Implicații și Perspective
Reacțiile UE subliniază o tensiune crescândă în relațiile transatlantice sub Trump, cu Europa temându-se de o retragere unilaterală americană. Dacă planul nu este ajustat, ar putea duce la o divizare: UE ar putea crește sprijinul independent pentru Ucraina, potențial prelungind conflictul. Totuși, presiunea deadline-ului (27 noiembrie) și succesele rusești pe front forțează compromisuri. Pe termen lung, acest episod testează unitatea occidentală, cu UE poziționându-se ca apărător al "valorilor europene" față de o abordare americană percepută ca tranzacțională. Situația evoluează rapid, cu posibile ajustări înainte de termenul limită, dar refuzul inițial al UE semnalează că orice pace trebuie să fie "justă și durabilă", nu o capitulare.
By
SomebodyJE Media
Comments
Post a Comment