De la Apreciere la Cenzura

 De la Apreciere la Cenzură

Povestea Dublă a Social Media

  ■ Un Instrument cu Două Fețe

Istoria social media este o cronică fascinantă a ipocreziei institutionale. Aceleași platforme care au fost lăudate și încurajate când serveau interesele puterii au devenit brusc "periculoase" și "trebuie reglementate" în momentul în care vocea obișnuită a cetățeanului a început să conteste narativele oficiale. Este povestea clasică a uneltei care, odată ajunsă în mâinile "greșite" - ale poporului - devine o amenințare.

● Epoca de Aur: 

  Când Autoritățile Iubeau Social Media

Primăvara Arabă și Entuziasmul Occidental

Între 2010-2012, social media era salvatorul democrației. Twitter și Facebook au fost aclamate de guverne occidentale și organizații internaționale ca instrumente ale libertății când au facilitat Primăvara Arabă. Politicienii americani și europeni lăudau "democrația digitală" și puterea rețelelor sociale de a răsturna "regimuri opresive".

Platformele sociale erau văzute ca aliați în răspândirea "valorilor democratice". Finanțări masive mergeau spre programe de "conectivitate digitală" în țări în curs de dezvoltare. Silicon Valley era celebrat ca avangarda liberății de exprimare.

● Revoluțiile Colorate și Propaganda Pro-Occidentală

Social media a fost instrumentul perfect pentru campaniile de schimbare de regim sponsorizate de Occident. De la Ucraina la Venezuela, de la Hong Kong la Belarus, protestele organizate online primeau acoperire mediatică entuziastă și susținere diplomatică atunci când serveau interesele geo-politice ale puterilor occidentale.

Algoritmii erau "neutri", tehnologia era "liberă", iar orice critică a platformelor era etichetată drept "susținere a cenzurii" sau "apărare a dictaturii".

 ● Euforia Campaniilor Electorale

Partidele politice și candidații au descoperit rapid puterea social media. Barack Obama a fost aclamat pentru folosirea Twitter și Facebook în campania din 2008. Politicienii din întreaga lume au investit milioane în marketing digital, data mining și micro-targeting electoral.

Atâta timp cât social media ajuta la mobilizarea voturilor și consolidarea mesajelor oficiale, platformele erau văzute ca un progres democratic extraordinar.

● Punctul de Cotitură: Când "Plebe" A Început să Vorbească

### Brexit și Trump:

 Momentul de Panică

Totul s-a schimbat brusc în 2016. Brexit și victoria lui Donald Trump au șocat elitele politice și au declanșat prima panică reală legată de social media. Nu pentru că platformele funcționau diferit, ci pentru că rezultatul nu era cel dorit.

Peste noapte, aceleași instrumente care aduceau "democrație în Orientul Mijlociu" au devenit "arme de dezinformare" când au permis mobilizarea alegătorilor "greșiți" în Occident.

● Gilets Jaunes: 

Revolta Care Nu Mai Era Romantică

Protestele Vestelor Galbene din Franța (2018-2019) au marcat un moment crucial. Organizate organic pe Facebook, aceste proteste au fost rapid etichetate ca "violente", "extremiste" și "manipulate de forțe străine". 

Când demonstrațiile erau împotriva lui Assad sau Maduro, social media era un instrument al libertății. Când erau împotriva lui Macron, deveneau "fake news organizate".

● COVID-19: 

Cenzura Devine Acceptabilă

Pandemia a oferit pretextul perfect pentru cenzura masivă. Sub pretextul "combaterii dezinformării medicale", platformele sociale au început să șteargă, suspende și să reducă vizibilitatea oricărui conținut care contesta narativele oficiale - chiar dacă provenea de la medici și oameni de știință credibili.

Ironic, multe dintre "teoriile conspirației" cenzurate în 2020 (originea de laborator a virusului, eficacitatea limitată a măștilor din pânză, probleme cu vaccinuri) au fost ulterior confirmate sau recunoscute ca legitime.

●Arsenalul Cenzurii Moderne

### Shadow Banning: Cenzura Invizibilă

Tehnica prin care conținutul utilizatorului este făcut invizibil pentru alții fără ca acesta să știe. Postările "normale" ale cetățenilor sunt limitate la câțiva urmăritori, în timp ce mesajele "aprobate" circulă liber.

● Fact-Checking Selectiv

"Verificatorii de fapte" - adesea finanțați de aceleași fundații și corporații care au interese în narativele oficiale - decid ce este "adevărat" și ce este "dezinformare". Criticile aduse corporațiilor farmaceutice, companiilor de armament sau politicilor guvernamentale sunt etichetate sistematic ca "fake news".

● Moderarea Algoritmică

Inteligența artificială și algoritmii opacie permit cenzura la scară industrială fără responsabilitate. Conținutul este eliminat automat bazat pe criterii necunoscute, fără drept de apel real.

● Suspendarea și "De-platforming"

Cazuri celebre precum suspendarea unui președinte american în exercițiu (Donald Trump, 2021) au demonstrat puterea absolută a companiilor private de a decide cine are voce publică și cine nu.

● Dubla Măsură: 

Cazuri Concrete

 ■ Proteste în Hong Kong vs. Ottawa

Protestele anti-guvernamentale din Hong Kong (2019): celebrare mass-media, trending topics protejate, organizarea pe WhatsApp și Telegram lăudată ca "rezistență digitală".

Protestele camioanelor din Ottawa, Canada (2022): etichetate ca "ocupație ilegală", conturile organizatorilor suspendate, GoFundMe și alte platforme au blocat strângerea de fonduri.

■ Ucraina vs. Palestina

Conținutul pro-Ucraina: amplificat masiv, hashtag-uri promovate, steaguri în profiluri încurajate, conturi verificate oferite activiștilor.

Conținutul pro-Palestina: shadow banning sistematic, conturi suspendate pentru "încălcarea termenilor de utilizare", hashtag-uri blocate sau limitate.

■ Vocea Corporațiilor vs. Vocea Cetățenilor

Conturile companiilor farmaceutice, ale armatei, ale corporațiilor pot posta practic orice fără consecințe. Un cetățean obișnuit care critică aceleași entități risca suspendarea pentru "discurs de ură" sau "dezinformare".

● Reglementarea:

 Legalizarea Cenzurii

■ Digital Services Act (UE)

Sub pretextul "protejării utilizatorilor", Uniunea Europeană impune platformelor să cenzureze "conținut ilegal" - o categorie extrem de vagă care poate include orice critică a UE sau a guvernelor membre.

■ Legile Anti-Fake News

Majoritatea țărilor democratice au introdus sau propus legi împotriva "fake news" care, în practică, permit guvernelor să decidă ce este adevăr și ce este minciună. Jurnaliștii independenți și cetățenii care investighează corupția guvernamentală sunt primele victime.

■ Presiunea Guvernamentală "Informală"

Documentele Twitter Files (2022-2023) au dezvăluit colaborarea strânsă între agențiile guvernamentale americane (FBI, CIA, Departamentul de Stat) și platformele sociale pentru cenzurarea unor conturi și subiecte specifice - totul fără ordine judecătorești sau transparență.

● Impactul asupra Democrației Reale

■ Suprimarea Dezbaterii Publice

Când doar anumite voci sunt amplificate iar altele sunt eliminate, nu mai avem dezbatere democratică, ci propaganda oligarhică. Sfera publică digitală devine o cameră de ecou controlată.

■  Infantilizarea Cetățenilor

Premisa cenzurii este că oamenii obișnuiți nu pot discerne adevărul și au nevoie de "experți" și "autorități" care să filtreze informația pentru ei. Este negarea fundamentală a principiului democratic că cetățenii sunt capabili să ia decizii informate.

■ Consolidarea Puterii

Când statul și corporațiile Big Tech colaborează pentru a controla discursul public, asistăm la o formă de fascism corporativ. Cetățeanul devine supus, nu suveran.

● Rezistența și Alternativele

  ■ Platforme Descentralizate

Apariția unor platforme precum Mastodon, Nostr și alte rețele descentralizate oferă speranță. Fără control corporativ centralizat, cenzura devine mult mai dificilă.

■ Encriptare și Anonimitate

Instrumente precum Signal, Telegram și VPN-urile permit comunicarea care scapă supravegherii și cenzurii. Autoritățile luptă pentru a le interzice sau a le compromite.

■ Conștientizarea Publică

Din ce în ce mai mulți oameni realizează manipularea și dublul standard. Încrederea în mass-media tradițională și în instituții este la minimul istoric - ironic, tocmai datorită exceselor de cenzură care au confirmat suspiciunile publice.

 Concluzie:

 Ipocrisia Dezvelită

Social media nu s-a schimbat fundamental între 2011 și 2025. Ceea ce s-a schimbat este cine o folosește și în ce scop. Când era instrumentul elitelor pentru manipularea opiniei în țări "problematice", era minunată. Când a devenit vocea autentică a cetățenilor obișnuiți care contesta puterea, a devenit periculoasă.

Lecția este clară: autoritățile nu iubesc democrația și libertatea de exprimare. Le iubesc doar când rezultatul le convine. Când "plebe" - noi, cetățenii obișnuiți - începem să folosim aceleași instrumente pentru a contesta puterea, regulile se schimbă peste noapte.

Viitorul libertății de exprimare nu depinde de bunăvoința corporațiilor sau guvernelor. Depinde de capacitatea noastră de a construi alternative descentralizate și de a refuza acceptarea premiselor cenzurii "pentru binele nostru". 

Momentul de azi ne obligă să alegem: acceptăm să fim protejați de adevăr de către cei care ne mint, sau luptăm pentru dreptul de a ne forma propriile opinii, chiar dacă asta înseamnă că vom face și greșeli?

Istoria va judeca nu platformele sociale în sine, ci ipocrizia celor care le-au lăudat când serveau puterea și le-au cenzurat când au servit poporul.

By 

SomebodyJE